1. |
||||
unde dragoste nu e nimic nu cere
narator
Au coborât de pe corăbiile lor imense era sfârșit de anotimp își pregăteau în șoaptă șiretlicul cu eclipsa și cum o vor povesti băștinașilor
Cizmele scofâlcite pășeau cu încredere pe tărâmul viselor avansau dând la o parte vegetația. Localnicii îi așteptau temători dar în același timp știind că nu au cum să li se opună. Sfârșitul lor se apropia și răsuna în fiecare dintre ei ca un strigăt dintr-o fântână.
Cele doua căpetenii s-au privit. Vârful de lance sclipea ca pielea de broască. Nu îndraznea niciunul dintre ei sa intindă primul mâna. A durat o veșnicie.
Ceasu bate 5 incepe vanatoarea jimmy
versu meu greu de pătruns ca un supozitor de minim 70 t făcut în uzină-n timiș rapperi cu pretenții cerșetori de piața miniș ăștia nu că-s minime mi-o suge ca pa ciniminis ar vrea să m-ajungă liric da-i salut iar de pe kili manajaro simte-te cere schimbare singur în fine îmi pierd iar timpu cu
d-ăștia de-mpute micu cu nimicuri vrea donații vrea și ei p-afiș la summer
ce-ai făcut nepoate te-ai căcat pe ea de școală că ți-a zis industria că-ți dă și vrabia și cioara de
pe gard ca un covor persan văd și zac cum vă lasă timpu amanet îndoliat intru-n ele ca
piatra în goliat polinamorat de vorbele mele tembele care-și fac balansu
s-atârne greu în balanță când totu e-n partea cealaltă
îmi vine greu să cred că-mi trece generația și să-ndur că stilu meu tre să suporte comparație
m-ar purta pe brațe dar mă întreb unde m-ar duce și mă lasă jos în tuciuri să mă fac lângă
o apă
|
||||
2. |
pe telefon
03:52
|
|||
văd oamenii cum trec prin ecranul impecabil
conectați la inefabil ca la curent utilajele în fabrică și nu știi cine-i tutela dar unii dansează liber fără să-și pună problema doar în nopțile cu tunet și cu geamurile ude îi vezi căutând în umbre ca în trusele cu scule și pentru o clipă lumea-i seacă și angoasa te aruncă în ecranu pe care ai vremea și ceasu
Că cică tu nu știi cum e să crești în puf și acuma vrei să vezi cum e să ai celula ta de pluș și sacii de gunoi să fie plini de bani să ai și tu un clan să ai și tu ce lăsa-n spate cazemate de căcat ai vreun cal la mine-n grajd și vrei să te apuci de șah puștii ăștia vrea mai sus unii zice de principii dependenți de cărăuși orice criminal în serie tre să-și ia și el mănuși să strângă beregate uși se-nchid ușor ca bacu la seral în dolj câțiva intră în sevraj ca n-are drojdie
locuri veșnice gustu lacului cu nuferi ganglioane și cu pulpe orice gaură se umple
na-ți-o frântă ca ți-am dres-o de ziua ta azorică o să mai primești o lesă
că poate se ia și iese
în curtea școlii într-o seară gri și blândă
în care toată omenirea se va preschimba în sâmburi
toata ziua stau pe telefon mă joc și mănânc un telefon îmi spune că mă vrea în telefon ei vin să mă vadă pe telefon
toți banii sunt în telefon fac dragoste cu ei în telefon acuma îmi trebuie un final de song ca să îl scriu aici în telefon
freaca-mă până mă strici, freacă-mă până am bateria 5
|
||||
3. |
orice ai face
02:41
|
|||
pe strada Lunei printre cratere
gânduri gratinate, promisiunea e cu spatele
nu i nimica o sa vina altele și altele
imi amintesc, n-aveam nimic...
printre puradei și case fără garduri,
limba ta frumoasa seacă straturi,
să schimb apusu pe o monedă,
părerile din blender
ascultă viata ce ți dă, cedăm,
ce să fie cand mă seaca o privire?
vorbele 'n neștire, pe dracu 'n patru printre fire
durerea schimbă parfumul
e doar o amorțire, intreabă orbii care-i drumul
Luna apune în cana cu lapte dispare amoral în gura de șarpe mă scoate din toate mă duce la gheare să intre în carne s-ajunga la floare. e o floare vândută pe piața cea neagră când zeii adorme în rana dulceagă făcută cu lama din fierul epavei lăsate în urma de eroul din ceară
orice ai face tot te duci în spate
|
||||
4. |
caii popii
03:44
|
|||
voiam să fiu nemuritor dar totu pare gol în serile când traficu se stinge ca țigara pe covor și iarăși înapoi
de parcă a fost un vis pe care îl îndoi și te întoarce acasă unde sperai că ești făcându-ți temele la ceva nașpa ce urăști cum ar fi realitatea că tu crești într-o haină de bureți și te atacă câinii lupi da tu nu auzi nimic de căști și
ce vezi e o lume dintr-un praf pretențios care te irită-n nas kamikaze cazi în pat demodat cui să cerem
socoteală pentru ce ni s-a dat pentru ce ni s-a luat
o tu lume invizibilă care te uiți la mine printr-o lupă impasibilă zi ceva mai tare ca să tune casa veche și să cadă
tencuiala pe obrajii celor teferi înca
ma macină mizantropia toți cu care am plecat fac cu mâna la un fiat lux
nu
știu
ce simt
de ce nu vreau nimic
poate interlopii poate caii popii poate sunt prea laș dimineața umbrele se duc ca vechi tovarăși
narator
citind în stele au văzut cai de lumină alergând și ce simțeau caii au început să simtă și ei și au plâns și lacrimile erau vopsea de război și lacrimile erau ulei de mașină și lacrimile erau șampanie acrită și spulberarea lor a fost nu mai blândă dar parcă mai ușor de acceptat
|
||||
5. |
mereu dedesubt
02:23
|
|||
Trăind în combinație mă adoarme amica mea speranța visând aleatoriu gustăm cu ceafa poliomielită grumazul fuge dupa fuste să intre sub ele și să miroasă a rai pentru o zi hainele șifonate o clipă tu ceasule pe locul martorului râdem glumim dar banii fac totul să aibă sens deci e normal să ne închinăm lor apatic si vulcanic șterg amprenta pe care și-au pus-o alții cu benzină cum își stergea tata uniforma
Ciroză,tu, ii vad căzând ca într-un săculeț de scrabble mi-e dor de softul din care am ieșit apropii nordic mocirla care mă conjugă tot mă scuipă facându-mă mai mare de aceea voi fi mereu dedesubt
|
||||
6. |
||||
îl luăm pe rând pe rând
și-i ducem la noi pe tărâm
pe masură ce intram uși apăreau la noi în cap
pe masură ce vorbeam timpu nu trecea eram prea mari
x2
ca n-o să mor niciodată nu știu
tot aud asta de la oameni prea mici
ca nu-i deajuns să faci să fii să vezi
și că universul are o ușă prin care să ieși
și unde ieși pe la orice masă tot același plan
casa lor din pământ o să aibă tot ce n-au
și strângeau ce lucea ca să ia și mai departe tot așa (tot așa)
|
||||
7. |
neptun
02:09
|
|||
mă plimbam prin stațiune și așteptam ca să mă sune cineva care nu știa că exist și în jurul meu fețe cunoscute fără-mi spune nu înțelegeau de ce sunt trist
mă plimbam prin stațiune luând pe rând terase nașpa cu fețe de masă albă și trecea plutind caleașca cu un cal ce vrea să doarmă și transpiră fără capăt îi priveam coama cea neagră fluturând ca steagul ud ce stătea înfipt pe dealul cimitirului de surzi
mă plimbam prin stațiune ca prin măruntaie moi așteptam ca să mă sune cel ce intră-n schimbul doi
ce mic este neptunul când nu știi unde te duci și ce mare e atuncea când se umple tot de cruci.
|
||||
8. |
poate
02:29
|
|||
ceasu este greu cât orientu mijlociu în ochii unui evreu care vrea sa îl străbată în spate cu
toată șatra ce-mi aduc aminte tată e doar zbaterea inimioare capybara io mă dau cu sănioara cand se pune peste noaptea ca pisica pe fulare sticle pân la perforare plicuri pân
la internare pân la ultima suflare golu poate-o să se umple trec cirezi de anotimpuri peste frumușei și suple tu nu trebe să te superi că-i așa de scumpă sucu
conteaza looku cum leagă propoziții iți trebe școala vieții da dacă o faci cu toți pârliții
mai bine te culci pe cărți ca negreanu când e moș îmbrăcat de guy laroche mirosind a
chiparos în salonu de mahon
mută campionule d-asta te plătește firma
nu că ai complex mesianic
poate
am greșit io primu și uitarea mi-a ascuns-o
poate
i bine să rămâi unde-ți spune societatea
poate
vina e acolo plantată de extratereștri
poate
n-am ieșit vreodată din orașu ăsta searbăd
|
||||
9. |
luxul de-a fi
03:17
|
|||
sos de pastile muștar dijon sunt în castelu cu baza roasă
gazda noastră cască cracii marfa
ar fi super daca n-ar fi moartă
plimba-te-n backstageu tău ca întro groapă că stăm ca p-afara doar la pomană
ei stiu că sunt dinamită-n sac așa că-l leagă la gură și-l coboară-n apă sar în sus peștii, son io sunt și peste și over the top
io când îi văd cum stau toți grupați bilă grea vreau să mă fac foarte complicat să stau în
stație ca să mă ducă la calu cu matze p-afară să plâng pentru el deși eu l-am lăsat într-un
sat doar de câini mi-e dor de tine pe patu de crini lasată ofrandă la zeii meschini mi-a rămas
o pată pe mantia gri la care mă uit când ploo mai bine
ma fut în principii m-a tras în căcat o suta cadavrele din geamantane o vorba de a mea te
zboara-n qatar cusută la gene și pene pă jos ca-n italia pe mama o cheamă anomalia pe tata canalia pe sormea malaria și toate da toate vor valium
luxu dafi
Luxu e tot ce visez când dorm
Mă-ntorc în el fiindcă nu mai pot
Totu în jur e jegos și nori
Atârnă grei din ei curge clor mă sună să intre în lumea de dincolo vina mă schingiuie limbile linge o rană ferice că n-au ce mai zice că orice ar zice luxu învinge
narator
Cercul de foc se micșora veghind asupra fugarilor ce își lăsau în spate scobiturile în trunchiuri. Ce suntem noi? gândea fata din brațele cuiva. Noi suntem oameni ca și cei cu praf de pușcă? Calmul apei înghițea toate acestea ca pe o poveste ce nu trebuie spusă încă. Ce dor mizerabil de casă se așternea ce dor mizerabil și inutil
|
||||
10. |
ne-a uitat
03:43
|
|||
ne-a uitat și-a plecat
se sparge ceru și vine geru îmi vine să fug unde să sun ca s-ajung mai repede la tine că mă chemi întotdeauna când am probleme cu statu și stau prost și cu banii așa că vino tu în lumea mea măcar o dată iartă-mă că sunt prea egoist dar poate mă faci tu să fiu mai altfel decât când ne-am cunoscut și tu nu erai planetă și eu nu aveam un trup vreau mai sus să mă duc să iau masa cu strămoșii că să-mi zică ce se-ntâmplă cu noi la finalu cărții
astrele mă minte cineva mă simte vreau s-adun mai mult să am și pe drum
știu că între timp e posibil să intre cineva în cameră deși am dat snooze
am flowu din lumea noua care mă împinge mai departe pe cadavrele de flori și orice ar zice unii suntem doar niște erori și nu eroi și minciunile trăite sunt din frica c-o să mori alone în fuckin darkness bro urcă-mă pe cruce cu 300 de roboți să ne faca poze toți pentru revistele glossy răsfoite de idioți cu scuipat p arătător
vreau să-mi iau o navă mare, ariana grande, te-aș plimba cu ea prin lumea ca să vezi cum arde
|
Zmoalăcazan Bucharest, Romania
Cerul se lasa greu peste celelalte organisme plutitoare ce serveau acum drept insule.
Namolul
cocoaselor, locuite de servitori umili ai
sistemului patrulafizic, picura in ritmul respiratiei animalului batran.
Ascuns in creierul unui organism, el incerca sa mediteze.
... more
Streaming and Download help
If you like Ne cheamă Plutark (Ion Cadav & Robert Yochanan), you may also like:
Bandcamp Daily your guide to the world of Bandcamp